La Husik Ema Ida Iha Kotuk, MSSI, CNC & AJAR Hasoru Malu

Imajem Sorumutu entre MSSI, CNC no AJAR, iha salaun CNC Balide, Dili kinta ( 02/ 03/2023). Foto : Jonh Marito

SAPNewsTL, DILI:  Centro Nasional Chega (CNC), AJAR hamutuk  ho Ministerio solidaridade sosial Inkluzaun MSSI hamutuk halo enkontru relasiona ho materia politika nasinal ne’ebe hare’e ba ema vulneravel sira iha Timor-Leste (TL), objetivitu husi sorumutu ne’e hodi la husik ema ida iha kotuk no hametin rekonsiliasaun nasional 2023

“Ohin ne’e ita enkontru regular  atu atualiza deit progresu servisu ne’ebe CNC halo  iha relasaun ho MSSI ho AJAR  sira nia atividade  hare’e liu ba iha sobrevivente sira iha Timor-Leste, CNC, MSSI no AJAR  mos sei aprezenta materia politika nasinoal ba reparasaun sobrevivente vulneralvel asegura dezenvolvimentu ne’ebe la husik ema ida iha kotuk no hametin rekonsiliasaun nasional 2023 ba ema vulneralvel sira iha Timor leste”, Dehan Diretor ezekutivu Hugo Maria Fernandes ba jornalista iha salaun CNC Balide, Dili kinta ( 02/ 03/2023).

Diretór hatutan, iha aprezentasaun ida atu hodi hadia liu tan inan aman sira ne’ebe vulneralvel hahu husi 1975 to’o mai agora seidauk asesu ba sira nia direitu ne’ebe mak sira luta durante tinan naruk nia laran no problema sira hanesan ne’e  mak CNC,  MSSI no AJAR hala’o inkontru ida atu bele hodi tulun vulneralvel sira iha Timor-Leste

Nia salienta, MSSI ho Assosisaun AJAR apresenta materia ida ne’e tanba relasiona ho direitu sira ne’ebe mak familia vulneravel sira ezize, sira nia familia luta ba rai ida ne’e tanba hakarak  ukun rasik an  maibe laiha rate ne’ebe sira mate soe  iha ai-laran, sira la ema hodi hakoi sira ne’ebe CNC, MSSI, AJAR halo enkontru ida hodi bele haree ba familia vulneralvel sira ne’ebe mak mate laiha rate.

Iha fatin hanesan, Diretor  jeral  Florencio Pina dais Gonsaga hatete, rekomendasaun CNC ne’e pontu lubuk ona hato’o ba lina ministeriu sira ne’ebe husi MSSI, asuntu ne’e importante tanba efeitu ba ema vulneravel sira iha Timor-Leste

“Rekomendasaun  CNC ne’e pontu lubuk ida  hato’o ba lina ministeriu sira  ne’ebe husi parte MSSI sente  asuntu sira ne’e importante liu tanba efeitu ne’e direitamente ba vulneravel sira iha Timor-Leste, tinan hirak liu ba ita la’o hamutuk ho CNC maibe sidauk organiza diak no hare’e ba rekomendasaun sira ne’e ita kontribui ba ita nia vitima sira”, tenik Florencio

Florencio informa, sira mos iha ona hanoin oinsa atu segura sira iha tinan ida dala ida hodi hakman susar ne’ebe vitima sira hasoru, sira organiza apoiu pontual balun ne’ebe mak konsege  implementa, MSSI tau matan ba vitima pasadu sira  iha partikularmente la’o hamutuk no fasilita apoiu negosiu sosial ba vitima sira, iha tempu naruk sira servisu bazeia  referensia  CNC nia rekomendasaun ho inisiativa  tekniku rasik  oinsa atu implementa, no buka dalan atu servisu hamutuk liu iha ministeriu hotu-hotu atu buka hatene konaba vitima pasadu sira nian.

Diretór MSSI ne’e aumenta tan, sira tenki servisu hamutuk ho lina ministeriu sira seluk no estadu sivil, presiza define politika nasional ho inisiativa atu hala’o iha pontu importante rua mak ligadu asistensia  no servisu sosial ba reparasaun ida ne’e, sira mos apoiu negosio sosial nian ba vitima sira politika ida ne’e atu haforsa liu tan servisu ne’ebe  halo ona tinan tinan  foti osan oituan no fo ba vitima sira

Iha sorin seluk, Diretor AJAR Jose Luis oliveria dehan, iha versaun politika ita evita hodi muda naran ida sobrevivente vulneravel maibe tenki enkoraja hodi enfrenta problema pasadu husi G7+

“Iha versaun anterior politika nasional ba deklarasaun vitima direitu umanu, maibe tanba politika ita evita tiha ho nune’e mak muda naran ida sobrevivente vulneravel, tanba iha internal rezistensia ita luta nain sempre luta ba ukun rasik an, referendum ita ba restaura ita nia independensia, maibe nu’udar estadu pos komflitu ita tenki enkoraja hodi enfrenta heransa problema pasadu sira  liu-liu husi G7+”, Luis hateten

Luis akresenta tan, bainhira atu buka lia los presiza justisa tradisaun ne’ebe justu,  kura pasadu,  presiza esklarese pasadu ba malu  liu-liu sobrevivente vulneravel sira, presiza hatene, tanba estadu prefere liu justisa restorativu laos justisa ponitivu, tanba Timor-Leste situada pais rua hanesan Australia ho Indonesia, tanba politika ponitivu ladun apropriadu ba tempu naruk, politika restorativu barak liu halo rekonsiliasaun, tanba politika restorativu lakoi julga malu bainhira julga malu, ukun nain sira hetan liman kroat hotu, ho nune’e  mak nai ulun sira prefere liu ba iha politika restorativu.

Diretor ajar aumenta tan, bainhira hakarak hadia relasaun entaun presiza hadia uluk maluk sobrevivente sira, atu nune’e bele fo liman ba malu hodi labele hamosu duvida iha antisipasaun eleisaun, atu nune’e tama ba iha eleisaun ema ida-idak bele fo votus tuir situasaun real ne’ebe iha, Iha artigu 6 alina b koalia konaba direitu fundamental i nia iha direitu atu asegura direitu fundamental.

Entretantu, atividade ida ne’e  hetan partisapasaaun husi, MAE, MSSI, MS, SEAK, SEFOPE, MEJJ, no mos organizasaun sira hanesan HAK, AJAR, FASSPOL  Assosisaun vitima, pradet, APFTL, estudante universitariu sira  no familia vulnuravel sira hotu.

Jornalista : Antonio Tilman

Share This

COMMENTS

Wordpress (0)
Disqus ( )