Familia Nu’udar Ai-Rin Ba Kualidade Edukasaun

Familia Nu’udar Ai-Rin Ba Kualidade Edukasaun

SAPNewsTL, Dili : Perspektiva Akademika husi Sidadaun Gilbertino Soares kona ba família nu’udar ai-rin ba Kualidade Edukasaun iha Timor Leste.


Liafuan edukasaun mai husi lian latim “Educare/educere” signifika conduzir ou direcionar para fora. Ho ninia sentidu katak hanorin ka prepara ema ida atu koiñese ninia-an rasik, koiñese mundu hodi orienta nia-an ba iha diversidade sosiedade nian ne’ebé nia moris ba.

Edukasaun ne’e rasik harii iha prinsípiu ha’at: aprende atu hanoin, aprende atu koiñese, aprende atu halo, aprende atu moris loos/justu no aprende atu sai identiku ho valor moral no valor humanu iha moris lor-loron nian iha sosiedade hodi kontribui ba prosperidade sosiedade nian.

Prinsípiu ha’at ne’e ema bele aprende liu husi tipu tolu iha kontekstu edukasaun nian: edukasaun informal, edukasaun formal no edukasaun não-formal.


Edukasaun informal mak edukasaun ne’ebé ita bele hetan iha família, kolega, grupu sira ne’ebé iha sosiedade kiik hanesan bairru, aldeia nst. Família mak sai nu’udar sosiedade ka ambiente dahuluk edukasaun nian no nu’udar formasaun bázika no fundamentu moris nian; iha família mak ita hahu aprende kona-ba moris, domin, valor moral, valor humana, valor sosial no hatene buat ne’ebé di’ak no la di’ak. Liu husi família mak ita koiñese no halo relasaun ho ema seluk hanesan viziñu, kria amizade ho ema seluk iha bairru, aldeia nst.


Husi família mak ita aprende kona-ba domin ne’ebé loos, oinsa no tansá mak ha’u tenke hadomi ha’u nia-an rasik no hadomi ema seluk, aprende oinsa no tansá mak ha’u tenke respeita ha’u nia moris no respeita ema seluk, respeita buat ne’ebé ha’u nian no ema seluk nian. Aspeitu hirak ne’e maske simples maibe importante tebes iha integridade moris nian nu’udar ema. Se iha etapa ida ne’e hetan edukasaun ne’ebé di’ak sei lori futuru ne’ebé di’ak, maibe se failla iha etapa ida ne’e sei lori risku ba ema nia moris iha sosiedade.


Edukasaun formal mak prosesu tomak ne’ebé ema aprende iha instituisaun formal sira hahu husi pre-escolar to’o nivel doutoramentu. Prosesu ida ne’e inklui currículo, regras, metodolojia, ambiente no fasilidade tomak ne’ebé estabelese iha instituisaun ida nia laran ho tempu ka periodu no konteudu ne’ebé determinadu. Etapa ida ne’ebé fó prioridade ba siensia.

Kualidade edukasaun formal nian presija karekter edukador no estudante ne’ebé diak, balansu kuantidade edukador no estudante, ambiente aprendizajem ne’ebé konfortavel, fasilidade aprendizajem ne’ebé sufisiente integral, kualiadade edukador ne’ebé adekuadu, kualidade no vontade estudante ne’ebé hakarak aprende.

Formasaun karakter no vontade di’ak estudante nian tenke hahu kedas husi família, katak tenke hahu kedas bainhira ita moris mai atu bele suporta ita iha aprendizajen edukasaun formal nian.


Edukasaun não-formal mak prosesu ne’ebé fó prioridade ba habilidade pratika, liu-liu habilidade téknika sira ne’ebé bele fasilita ema ida atu bele serbisu ho di’ak. Iha ita nia sosiedade, bainhira koalia kona-ba edukasaun não-formal refere liu ba iha kursu oioin ne’ebé estabelese, hanesan: kursu kona-ba konstrusaun, IT, Administrasaun, lingua nst.


Iha ita nia sosiedade aktual ema hotu preokupa kona-ba kualidade edukasaun; no dala barak ita akompaiña iha média; individu, instituisaun no grupu oioin ezize governu atu liu-liu ministériu edukasaun atu kria kondisaun ne’ebé di’ak hodi garante kualidade edukasaun. Maibe la to’o atu ezije de’it ba estadu, ita nu’udar família (inan-inan) presija husu mos ba ita nia-an katak ita hola responsabilidade hodi akompaiña ita nia aon sira nia estudu ka lae.

Governu iha duni responsabilidade atu kria edukasaun ne’ebé kualidade liu husi instituisaun sira ne’ebé hola responsabilidade hodi eduka/hanorin estudante sira maibe ida ne’e iha oras balun de’it. Professor/a hola família sira nia responsabilidade iha de’it oras aparendizajem nian fora husi ida ne’e ita família rasik mak iha responsabilidade tomak atu kontinua akompaiña no hanorin sira.


Nu’udar família (inan-aman) iha responsabilidade tomak atu kontinua akompaiña oan sira nia prosesu tomak edukasaun nian atu bele kontribui no garante oan sira nia kualidade aprendizajem hodi harii futuru ne’ebé klaru no dignu ba oan sira.

Nu’udar família (inan-aman) dala barak oan ba eskola, ita la hatene tuir nia tama eskola ka lae, materia sira ne’ebé lorloron sira aprende ne’e sira kompriende no hatene duni ga lae ita la hatene, bainhira sira fila mai iha uma estuda ga la estuda dala barak família balun la interese, dala ruma oan sira nia aktividade ne’ebé loron-kalan sira halo ita rasik la hatene.

Iha ita nia sosiedade Timor nian, la’os de’it problema iha sistema edukasaun ne’ebé ita komprende nu’udar edukasaun formal maibe dezafiu boot ida mak sistema akompaiñamentu ba oan sira nia prosesu aprendizajem nu’udar família (inan-aman).


Atu bele garante kualidade edukasaun iha ita nia nasaun Timor-Leste, presija ita hotu nia kolaborasaun no kontribuisaun nu’udar individu, grupu no instituisaun hotu-hotu. Ita ida-idak tenke hola responsabilidade hodi kontribui no garante kualidade, dezemvolvimentu, prosperidade, integridade no dignidade humana no estadu Timor-Leste nian liu husi prosesu edukasaun nian.

Tamba prosesu dezemvovimentu ema nian hanesan ai-horis ne’ebé ita kuda. Se ita hakarak ai-horis ida ne’e bele buras no loos presija rega no hadia nafatin hahu kedas bainhira ai ne’e sei kiik, maibe se nia boot no tuan ona mak ita foin atu halos bainhira nia kleuk ne’e difisil atu ninia kleuk ne’e bele sai loos fali; nune’e mos ita ema.

Hakerek Na’in : Gilbertino Soares

Share This

COMMENTS

Wordpress (0)
Disqus (0 )