Timoroan Na’in 10 Sai Pilotu Dahuluk Ba Servisu Iha Nova Zelândia, Targetu To’o 25.000

Imajem : SEFOPE hamutuk Embaixadora Nova Zelândia no traballador sira iha Salaun City 8 Manleuana Dili, 04/02/2026.
SAPNewsTL, Dili : Governu liu husi Sekretáriu Estadu Formasaun Profisionál no Empregu (SEFOPE) asina deklarasaun rekrutamentu dahuluk ba traballador timoroan hamutuk sanulu (10) hodi ba servisu iha Nova Zelándia durante fulan 7-9.
SEFOPE Rogerio Araújo Mendonça hateten, timoroan sira ne’ebé ba servisu iha Nova Zelándia ho durasaun tempu fulan 7-9, hafoin sei aumenta ba tinan 2-4, wainhira empregadór sira hare’e traballadór sira nia dejenpeñu servisu.
“Servisu ida ne’e ha’u hanoin sira iha fulan 7 to’o fulan 9, depois ida ne’e sei kontinua fila fali wainhira empregadór haree ita-nia traballadór sira ne’ebé mak servisu di’ak ho kualidade, sira bele hasa’e mós nivel ba tinan 2 ka tinan 4”. Dehan SEFOPE Rogerio de Araújo Mendonça ba jornalista iha Salaun City 8 Manleuana Dili, 04/02/2026.
Diretor ne’e afirma, traballadór sira ne’ebé ba servisu iha nasaun Nova Zelándia salariu sei tuir traballadór sira nian iha nasaun refere.
“Kona-ba iha salariu sira fo mós standar tuir Nova Zelandia nian, ida-ne’e ha’u labele pronunsia lai iha ne’e, depois ita-nia traballador sira fila fali mai mak husu direita ba sira, salariu ne’e sira manan tuir de’it Nova Zelandia fornese hanesan mós ho sidadaun sira iha ne’ebá”. Nia subliña.
Sekretáriu Estadu Formasaun Profisionál no Empregu servisu hamutuk ho governu Nova Zelandia liu husi Ministeriu Planeamentu no Investimentu Estratéjiku (MPIE), hamutuk ho embaixadora Nova Zelandia mai Timor-Leste hodi realiza programa mobilidade laboral ne’ebé hanaran RSE.
“Programa RSE ita hala’o iha tinan 2025 mai to’o iha tinan 2026, ita finaliza ona hodi haruka ita-nia traballadór na’in 10 ne’ebé maka iha loron 6 fulan fevereiru sei ba servisu iha Nova Zelandia ne’e hanesan pilotu dahuluk ba ita-nia joven sira”.
Reprezentante familia Graciana Herculano sente orgullu no agradese tebes tanba nia kaben hamutuk ho traballadór timoroan nain-9 hetan oportunidade hodi ba servisu iha Nova Zelándia.
”Hanesan familia ami sente orgullu no agradese tebes ba Maromak tanba ha’u nia laen hamutuk ho nia maluk nain sia hetan oportunidade ida ne’e hodi ba servisu iha rai-liur”.
Graciana hateten, oportunidade ba timoroan sira ne’ebé servisu iha ema nia nasaun laos de’it fó benefisiu ba familia maibe kontribui ba dezenvolvimentu ekonomia nasaun TL.
“Oportunidade ida-ne’e nia benefisiu la’os de’it ba familia, ha’u-nia la’en ho nia kolega nain 9 ne’e maibé bele kontribui mós dezenvolvimentu no ekonomia”. Dehan nia.
”Ha’u agradese tebes ba governu Timor-Leste tanba bele apoiu ona programa ida ne’e no ami mós agradese ba embaxada Nova Zelandia tanba bele fornese oportunidade ba ha’u-nia la’en ho nia maluk na’in 9″.
Graciana Herculano husu ba governu Timor-Leste hodi bele servisu hamutuk ho nasaun sira seluk, nune’e bele fornese oportunidade ba maluk timoroan hotu.
“Ba ha’u-nia kaben ho nia kolega nain-9, wainhira ita-boot sira ba ema-nia rain, hanesan ita hotu hatene katak prioridade liu mak tenke hatene lingua Ingles hodi ajuda ita bele hetan servisu no halo komunikasaun”.
Iha fatin hanesan, reprezentante traballadór Marcos da Costa Dias agradese tebes ba governu Timor-Leste liu husi SEFOPE ne’ebé fó ona oportunidade ba sira hodi ba servisu iha nasaun Nova Zelándia.
”Obrigadu ba governu Timor-Leste liu husi SEFOPE ne’ebé loke oportunidade ba ami Timor oan hotu liuliu ba ami nain-10 ne’ebé mak sai hanesan pilotu dahuluk”. Nia akresenta
Costa Dias sublina nia sente todan hosi husik familia iha Timor maibe nia tenke iha komitmentu hodi hatudu disiplina diak no respeitu regras husi Governu Nova Zelandia, nune’e bele kria nafatin oportunidade ba timoroan sira seluk.
”Ba ha’u, ida-ne’e difisil atu husik familia iha Timor-Leste maibé ami tenke nafatin ho komitmentu, disiplina no respeitu regras sira ne’ebé governu Nova Zelandia fó sai”.
Tuir planu governu Nova Zelândia sei presiza traballador ho númeru boot ho targetu to’o 25.000 ba Ázia Pasifika inklui Timor-Leste, tan ne’e SEFOPE sei kontinua halo rekrutamentu iha fulan Marsu 2026.


