CNFP Atribui Sertifikadu Ba Formadu Na’in 231 Iha Konsrusaun & Non Konstrusaun Sivil

Imajem : Atribuisaun Sertifikadu ba formadu sira hosi CNFP iha Becora, 16/12/2025.

SAPNewsTL,Dili : Centru Nasional Formasaun Profisional {CNFP} Bekora ne’ebe tutela ba Ministeriu Koordenador Ekonomia no Ministru  Turismo no Ambiente atribui sertifikadu ba formadu hamutuk na’in 231 iha area Konsrusaun & Non Konstrusaun Sivil.

Koordenador Jeral Ministeriu Cordenador Asunto Ekonomiko  {MCAE}  Jorge Rui de Carvalho Martins hatete, kada tinan sentru formasaun sira ne’e estabelese  liu husi fornese sertifikasaun  ho nia enkuardamentu  iha nivel nasional ba formandu sira ne’ebe remata ona sira-nia formasaun hodi  bele kompete iha merkadu  regional no global.

“Eventu ohin nian destaka importansia krusial  husi sertifikasaun  ba formasaun profisional nian hodi dezenvolve  forsa trabalhu  kualifikadu ida ne’ebe diak tantu bele hetan servisu iha ita-nia rai laran no mos rai liur,”Dehan Koordenador MCAE Jorge Martins ba jornalista sira iha Salaun CNFP Bekora,Tersa-Feira,16/12/2025.

Jorge akresenta CNFP forma formadu ne’ebe kompetativu no prontu atu kontribui  ba dezenvolvimentu nasional ba merkadu regional  no global sira iha mundu ida ne’ebe interligadu ba bebeik, abilidade laos ona opsional  maibe abilidade esensial.

“Abilidade ne’ebe iha sertifikadu,  fornese garantia  ba kualidade kompetensia profisionalismu  hodi permite ita-nia forsa trabalhu  atu kumpri  padraun industria no hatan ba ezijensia sira ne’ebe  evolui  husi merkadu trabalhu”.

Dezafiu ida ba MCAE  no governu atu nafatin iha politika iha jestaun orsamental  hodi simu joven sira, treinu barak no hasa’e kualidade formasaun  ba formador sira, nune’e  formandu sira ne’ebe hetan sertifikadu  aprende barak no prontu atu kompete iha politika nasional  ba dezenvolvimentu ekonomka ida ne’ebe sustentavel.

Ba Timor-Leste formasaun profisional no sertifikasaun hala’o papel krusial ida atu apoiu diversifikasaun ekonomia, kriasaun impregu, integrasaun  ba merkadu  regional no global ho forsa trabalhu ne’ebe kualifikadu no sertifikadu, hasa’e ita-nia nasaun nia kredibilidade no reputasaun liu hosi hari’i konfiansa investidor no koloka Timor-Leste nu’udar  fontes ne’ebe konfiavel  ba trabalhador kualifikadu  iha regiaun ASEAN no global.

“Tanba ne’e  sentru formasaun no sentru edukasaun tekniku profisional  mak iha transformasaun no hala’o papel kritiku  ba foinsa’e sira ho abilidade pratika prontu ba servisu hodi taka lakunas entre edukasaun no empregu”.

Diretora CNFP,I.P Bernardete Pinto Miranda Gomes sublinha CNFP  realiza serimonia  enseramentu  formasaun tinan 2025 no distribui sertifikadu  ba formadu hamutuk iha 231 iha area formasaun iha area konstrusaun sivil no non konstrusaun.

“Ohin, ami distribui sertifikasaun ba formadu sira  no ensera anu akademiku 2025 nian, formandu sira durante ne’e tuir formasaun  Non konstrusaun no konstrusaun, iha formasaun regular fulan  4, estagiu fulan ida, konstusaun sivil sira tuir formasaun regular iha fulan 6, no estagiu fulan ida, CNFP iha inisiu 2000 to’o agora, produs ona ita-nia formandu hamutuk 5 mil ital”.

“Formadu sira ne’ebe mai tuir formasaun iha sentru ida ne’e, kuaze  rihun tolu liu maka hetan ona servisu, bakrak iha Corea tanba lista sira ami fo ba SEFOPE  mak sei entrega  ba kompanha sira. Tinan 2025 sentru CNFP nia formandu hamutuk 61 mak hetan servisu iha rai laran no rai liur”.

TAGS
Share This