CNFP Atribui Sertifikadu Ba Formadu Na’in 231 Iha Konsrusaun & Non Konstrusaun Sivil

Imajem : Atribuisaun Sertifikadu ba formadu sira hosi CNFP iha Becora, 16/12/2025.
SAPNewsTL,Dili : Centru Nasional Formasaun Profisional {CNFP} Bekora ne’ebe tutela ba Ministeriu Koordenador Ekonomia no Ministru Turismo no Ambiente atribui sertifikadu ba formadu hamutuk na’in 231 iha area Konsrusaun & Non Konstrusaun Sivil.
Koordenador Jeral Ministeriu Cordenador Asunto Ekonomiko {MCAE} Jorge Rui de Carvalho Martins hatete, kada tinan sentru formasaun sira ne’e estabelese liu husi fornese sertifikasaun ho nia enkuardamentu iha nivel nasional ba formandu sira ne’ebe remata ona sira-nia formasaun hodi bele kompete iha merkadu regional no global.
“Eventu ohin nian destaka importansia krusial husi sertifikasaun ba formasaun profisional nian hodi dezenvolve forsa trabalhu kualifikadu ida ne’ebe diak tantu bele hetan servisu iha ita-nia rai laran no mos rai liur,”Dehan Koordenador MCAE Jorge Martins ba jornalista sira iha Salaun CNFP Bekora,Tersa-Feira,16/12/2025.
Jorge akresenta CNFP forma formadu ne’ebe kompetativu no prontu atu kontribui ba dezenvolvimentu nasional ba merkadu regional no global sira iha mundu ida ne’ebe interligadu ba bebeik, abilidade laos ona opsional maibe abilidade esensial.
“Abilidade ne’ebe iha sertifikadu, fornese garantia ba kualidade kompetensia profisionalismu hodi permite ita-nia forsa trabalhu atu kumpri padraun industria no hatan ba ezijensia sira ne’ebe evolui husi merkadu trabalhu”.
Dezafiu ida ba MCAE no governu atu nafatin iha politika iha jestaun orsamental hodi simu joven sira, treinu barak no hasa’e kualidade formasaun ba formador sira, nune’e formandu sira ne’ebe hetan sertifikadu aprende barak no prontu atu kompete iha politika nasional ba dezenvolvimentu ekonomka ida ne’ebe sustentavel.
Ba Timor-Leste formasaun profisional no sertifikasaun hala’o papel krusial ida atu apoiu diversifikasaun ekonomia, kriasaun impregu, integrasaun ba merkadu regional no global ho forsa trabalhu ne’ebe kualifikadu no sertifikadu, hasa’e ita-nia nasaun nia kredibilidade no reputasaun liu hosi hari’i konfiansa investidor no koloka Timor-Leste nu’udar fontes ne’ebe konfiavel ba trabalhador kualifikadu iha regiaun ASEAN no global.
“Tanba ne’e sentru formasaun no sentru edukasaun tekniku profisional mak iha transformasaun no hala’o papel kritiku ba foinsa’e sira ho abilidade pratika prontu ba servisu hodi taka lakunas entre edukasaun no empregu”.
Diretora CNFP,I.P Bernardete Pinto Miranda Gomes sublinha CNFP realiza serimonia enseramentu formasaun tinan 2025 no distribui sertifikadu ba formadu hamutuk iha 231 iha area formasaun iha area konstrusaun sivil no non konstrusaun.
“Ohin, ami distribui sertifikasaun ba formadu sira no ensera anu akademiku 2025 nian, formandu sira durante ne’e tuir formasaun Non konstrusaun no konstrusaun, iha formasaun regular fulan 4, estagiu fulan ida, konstusaun sivil sira tuir formasaun regular iha fulan 6, no estagiu fulan ida, CNFP iha inisiu 2000 to’o agora, produs ona ita-nia formandu hamutuk 5 mil ital”.
“Formadu sira ne’ebe mai tuir formasaun iha sentru ida ne’e, kuaze rihun tolu liu maka hetan ona servisu, bakrak iha Corea tanba lista sira ami fo ba SEFOPE mak sei entrega ba kompanha sira. Tinan 2025 sentru CNFP nia formandu hamutuk 61 mak hetan servisu iha rai laran no rai liur”.

