FM Preokupa Kriasaun Lei Investigasaun Kriminal No Dependensia TL Ba Asesor Internasional

Imagem Konferensia Imprensa Diretor Exekutivu Abel Amaral iha Bairu Sentral Dili.segunda(25/07/2022). Foto : Justino de Jesus Soriano

SAPNewsTL, Dili : Parlamentu Nasional aprova Lei de organização da imvestigação Criminal, iha ne’ebe  Presidente da Repúblika promulga iha loron 8 Jullu 2022, Depois Públika iha jornal da República (Lei N.⁰ 9 2022 iha 3 de julho). Enkuantu, Fundasaun Mahein preokupa tanba menuz konsultasaun no hasai tiha kompetênsia sira ne’ebe durante exerse husi PNTL iha matéria  investigasaun kriminal nian.

Tuir Diretor Exekutivu Interinu Abel Amaral, hateten Fundasaun Mahein preokupa katak Lei ne’e sei la solusiona polêmika ka rivalidade entre Polísia Nasional Timor-Leste (PNTL), Ho Polísia Sientifika Investigasaun Kriminal (PSIK) ne’ebe durante ne’e hamosu diskuzaun naruk iha sosiedade Timor-Leste. Razaun prinsipál maka FM hare’e katak lei de organização da Investigação Criminal ne’e fo kompetênsia bo’ot liu ba PSIK no hasai tiha kompetênsia sira ne’ebe durante exerse husi PNTL iha matéria  investigasaun kriminal nian.

Nune’e mos PNTL bele halo deit tuir delegasaun kompetênsia husi  Ministeru Públiku, Bainhira iha área jurídiku sira ne’ebe PSIK la existe. Signifika katak PNTL sei konsentra deit ba asuntu sira ordem públiku no investigasaun kriminal nu’udar kompetênsia PSIK nian hanesan korpu superiór Polísia kriminal.

“Bazeia ba Lei foun ne’e, FM preokupa katak PNTL ka públiku bele mai ho persepsaun katak PNTL  inferior Liu PSIK,Tanba PSIK nia natureza hanesan korpu superiór polísia kriminal no PNTL nia natureza no filozofia polísia komunitáriu hanesan Polísia Ordem públika Bain-bain ida konsekuénsia husi ida ne’e rivalidade ka kompetisaun entre PNTL ho PSIK bele kontinua no  hamosu ego no arogansia  institusional nune’e sei fo impaktu ba koperasaun entre orgaun sira polísia kriminal nian no atuasaun sira iha terenu no mos bele provoka konflitu entre instituisaun estadu sira”. Dehan Diretor Exekutivu Abel Amaral ba jornalista iha Bairu Sentral Dili.segunda(25/07/2022).

Diretor ne’e hatutan kleur ona FM observa modelo polísia sira  copy-paste ne’ebe existe iha nasaun Portugal ka CPLP nian, asuntu sira ordem públiku atua husi Polísia de Segurança Públiku (PSP) no investigasaun kriminal hala’o husi Polícia  Judiciária( PJ). FM mos nota beibeik kona-bá Timor-Leste nia problema dependénsia ba asesór internasionál sira, liliu wainhira asesór  ne’ebe falta konhesementu kona-bá kontekstu Timor-Leste maka draft lei sei kontinua copy-paste lei sira husi Portugal ho CPLP. politiku ka instituisaun ruma kopia deit husi kontekstu seluk no la adaptadu ba kontekstu Timor-Leste bele provoka frajilidade intitusional no hafraku prátika sira ne’ebe eziste ona iha terenu.

“Maske parlamentu aprova, FM mos konsidera prosesu aprovasaun lei ne’e ladun demokrátiku,Tanba falta diskusaun entre instituisaun relevante sira hanesan PNTL rasik, Sosiedade sivil, Membru Governu no akademista sira. Nune’e mos, Konsellu Ministru la diskute Lei ne’e antes tama iha Parlamentu, maibe Ministeriu Justisa rasik maka propoin Lei ne’e diretamente ba Parlamentu, depois Parlamentu  aprova. PSIK iha Ministeru Justisa nia okos, tanba ne’e rezultadu Lei ne’e maka Ministeru Justisa nia poder dimina  iha lei ida ne’e”. tenik nia

Tuir FM nia hare’e Lei ida ne’e so aumenta tan fragilidade instituisianal no la fo solusaun ba dezembolvimnetu instituisaun PNTL, kestaun ida ne’ebe pertinente no urgente tebes. Lei foun ne’e la valoriza instituisaun PNTL ne’ebe eziste desde Timor-Leste  hetan  independénsia, no hafraku fali PNTL enkuantu haforsa tan PSIK. Tanba ne’e FM preokupa Lei ida ne’e bele hamosu tan tensaun no konflitu entre instituisaun estadu rua ne’e.

“Lei foun ida ne’e  fo implikasaun bo’ot ba funsionamentu instituisaun polísia no judisial iha Timor-Leste. Maibe lei ne’e kuaze copy-paste  husi Portugal no aprova lalais iha Parlamnetu sein halo konsultasaun  ka diskusaun klean entre instituisaun xave  sira, inklui PNTL rasik, sosiedade sivil,parseiru internasionál, akademista ka membru governu ne’ebe tau matan ba asuntu seguransa sira”.

Enkuantu Fundasaun Mahein (FM) haree katak  presija halo diskusaun ne’ebe nakloke no klean kona-bá Lei ne’e, atu nune’e garante katak Lei ne’e adaptadu lolos ba nesesidade no kondisaun iha Timor-Leste. Nune’e, bele haforsa fali prestasaun seguransa no justisa iha rai laran.

Jornalista : Justino de Jesus Soriano

Share This

COMMENTS

Wordpress (0)
Disqus ( )