Pasadu Hanesan Lanenok: Oinsá Mak Bele Hari’i Paktu Unidade ?

Imajem : Carlos Soares Ribeiro || Dosente iha Universidade Da Paz Fakuldade Ekonomia || Jestaun

Iha vida sosial no polítika, ita dala barak koalia kona-ba unidade. Líder sira, intelektual sira, no komunidade sira hotu-hotu dehan katak unidade mak kondisaun importante atu hari’i nasaun ida ne’ebé forte. Maibé pergunta fundamentál ida mak sei nafatin iha: oinsá mak ita bele hari’i unidade bainhira ema ida-idak mai ho nia istória rasik?

Ema hotu lori nia memória, nia trauma, nia vitória, no nia interpretação rasik kona-ba pasadu. Pasadu ne’e la desaparese ka (La lakon); nia kontinua hela iha hanoin no iha estrutura sosial. Tanba ne’e, iha situasaun barak, tentativa atu hari’i unidade la’o ho difikuldade tanba narativa pasadu sira la hanesan. Iha fatin ida, pasadu sai hanesan lanenok ne’ebé tuir ita ba futuru.

Artigu ida ne’e buka halo refleksaun filosófika no sosiólójika kona-ba ideia ida ne’e: se ema ida-idak mai ho nia istória rasik no pasadu kontinua hanesan lanenok, saida mak base moral, sosial, no polítika atu hari’i paktu unidade iha sociedade?

Ema Hanesan existénsia ka Ser Istóriku

Primeiru, presiza komprende natureza ema rasik. Filósofu alemão Martin Heidegger hateten katak ema la moris iha vakuum. Ema sempre moris iha kondisaun istóriku ida. Nia hanoin kona-ba “Dasein” hatudu katak ema mai iha mundu sempre mai ho bagajen pasadu.

Pasadu ida ne’e la’ós deit kronolojia eventu sira. Pasadu mos forma:

  • identidade ema nian
  • maneira ema interpreta realidade
  • valor sira ne’ebé orienta desizaun

Tanba ne’e, iha komunidade ida, ema hotu-hotu lori narativa própria. Narativa sira ne’e la hanesan. Dala ruma narativa ida bele kontra narativa seluk.

Iha konteksu ne’e mak unidade sai komplekso. Tanba unidade la’ós deit questão organizasaun polítika, maibé mos questão memória no interpretasaun pasadu.

Pasadu Hanesan Lanenok

Metáfora “lanenok” hatudu realidade psikolojika no sosial ida ne’ebé importante. Lanenok la bele separa husi ita; bainhira ita lao, lanenok tuir ita. Maibé lanenok mos la presiza domina ita.

Filósofu fransés Paul Ricoeur esplika iha nia reflexaun kona-ba memória no perdão katak komunidade ida presiza aprende halo rekonsiliasaun ho nia memória. Se komunidade tenta haluha pasadu, konflitu sei kontinua moris iha forma seluk.

Signifika katak unidade la’ós baseia iha nega pasadu, maibé iha rekonhesimentu pasadu.

Bainhira sociedade ida rekonoce sofrimentu no esperiénsia diferenti sira, ema sira bele hahú halo diálogo kona-ba narativa kolektiva. Iha prosesu ida ne’e, pasadu la desaparese, maibé nia la domina futuru.

Konflitu Narativa iha Sociedade

Sosiólogu fransés Maurice Halbwachs hateten katak memória la’ós fenomena individual deit. Memória mos konstrui iha nivel kolektivu. Grupo sosial sira cria narativa istórika ne’ebé sustenta identidade sira.

Iha realidade sosial, problema la’ós deit diferensa istória, maibé konflitu narativa. Grupo ida bele hare eventu ida hanesan vitória, maibé grupo seluk hare eventu hanesan injustisa. Tanba ne’e, tensãu sosial muitas vezes la’ós deit resultado husi situasaun presente, maibé mos resultado husi interpretasaun pasadu.

Se narativa sira ne’e la hetan espasu diálogo, sociedade bele hela iha siklu konflitu permanente.

Unidade La Signifika Uniformidade

Muitas vezes ema hanoin katak unidade signifika ema hotu pensa hanesan. Maibé ideia ida ne’e la realistiku no la demokratiku. Filósofa polítika Hannah Arendt hateten katak vida polítika nasce husi pluralidade.

Pluralidade signifika katak ema sira iha diferensa:

  • Diferensa esperiénsia
  • Diferensa hanoin
  • Diferensa interpretasaun

Maibé diferensa la presiza sai fonte konflitu permanente. Diferensa bele sai base ba diálogo no criatividade sosial. Tanba ne’e, unidade loos la’ós eliminasaun diferensa, maibé kapasidade atu moris hamutuk iha diferensa.

Iha sentido ida ne’e, unidade mak projetu moral no polítiku. Nia presiza konsénsia katak ema sira deside moris hamutuk maski istória sira la hanesan.

Paktu Unidade: Base Moral no Sosial

Se ema ida-idak mai ho istória rasik, entaun paktu unidade presiza hetan fundasaun ida ne’ebé klaru. Pelo menus iha elementu lima ne’ebé importante.

Primeiru, rekonhesimentu istória. Komunidade ida presiza respeita esperiénsia historika grupu sira hotu. Bainhira istória grupu ida ignora, sentimento injustisa bele kontinua moris.

Segundu, memória kolektiva inkluziva. Nasaun presiza konstrui narativa ida ne’ebé integra diferensa sira. Narativa nasional la presiza elimina diverzidade, maibé presiza cria espasu atu hotu-hotu sente katak sira parte husi istória komun.

Terseiru, perdão polítiku. Perdão la signifika haluha injustisa. Perdão signifika desizaun moral atu la kontinua siklu vingansa.

Kuartu, vizaun futuru komum. Unidade forte la nasce deit husi pasadu. Unidade forte nasce bainhira ema sira partilha aspirasaun kona-ba futuru ida ne’ebé melhor.

Lima, valor sira komum. Sociedade presiza prinsipiu moral sira ne’ebé sai referénsia ba vida kolektiva, hanesan dignidade humana, justiça sosial, solidariedade, no responsabilidade.

Refleksaun ba Konteksu Timor-Leste

Ideia ida ne’e relevante liu-liu iha kontekstu Timor-Leste. Nasaun ida ne’e konstrui husi história ida ne’ebé kompleksu: kolonializmu, luta libertasaun, no transisaun polítika ne’ebé desafiante.

Ema barak lori memória diferenti:

  • memória resisténsia
  • memória sofrimentu
  • memória konflitu polítiku

Memória sira ne’e forma identidade polítika no sosial iha nivel diferenti. Tanba ne’e, konstrusaun unidade nasional presiza prosesu kontinuu rekonsiliasaun no diálogo.

Unidade nasional la bele sustenta deit husi simbolu polítiku. Nia presiza justisa sosial, respeitu ba diferensa, no narativa nasional ne’ebé inkluziva.

Konkluzaun

No final, pergunta kona-ba unidade iha sociedade ida mak pergunta filosofika no polítika ida ne’ebé profundu. Se ema ida-idak mai ho nia istória rasik, entaun unidade la bele fundamenta iha uniformidade narativa.

Pasadu sei kontinua hanesan lanenok ne’ebé tuir ita. Maibé lanenok la presiza determina futuru. Futuru bele sai espasu ida ne’ebé ema sira deside konstrui hamutuk.

Tanba ne’e, unidade loos nasce (Hahu) tanba ita iha pasadu hanesan, maibé tanba ita iha vontade moral atu partilha futuru ida deit.

Iha sentido ida ne’e, paktu unidade la’ós deit akordu polítiku. Nia mak kompromisu étiku ida ne’ebé afirma katak maski istória sira diferenti, ema sira bele nafatin moris hamutuk no hari’i sociedade ida ne’ebé justu, solidáriu, no inkluzivu.

Share This

COMMENTS