F-FDTL Tenke Profissional, Alinha Ho Pilar Polítika & Segurança ASEAN Nian

Imajem : Komemorasaun loron FALINTIL. Ba dala 50° iha Tasi-Tolu, 20/08/2025

SAPNewsTL, Dili : Selebra tinan limanulu (50) ezistensia FALINTIL, Presidente Repúblika (PR) Jose Ramos-Horta hateten papel FALINTIL Forsa Defeza Timor-Leste (F-FDTL) iha dezenvolimentu nasaun nian tenke sai instituisaun profisionál no defeza integridade territoriál.

Marciana da Conceição – SAPNewsTL

“Papel atuál no futuru Forsa Armada nian iha konstrusaun nasaun iha faze atuál dezenvolvimentu Timor-Leste nian, Forsa Defeza Timor-Leste tenke kontinua sai instituisaun profisionál, dixiplina ne’ebé dedika ba defeza integridade territoriál, seguransa interna no estabilidade rejionál, aliña tomak ho pilar polítika no seguransa ASEAN nian”. Dehan Prezidente Repúblika Jose Ramos-Horta liu husi nia diskursu iha Tasi-Tolu, 20/08/2025.

F-FDTL nia knaar laos deit proteje territóriu importante iha tempu dame bainhira autoridade eleitu no lejítimu sira husu.

“Aleinde ninia knaar atu proteje territóriu, F-FDTL hala’o funsaun operasionál importante sira iha tempu dame nian, sempre iha kuadru institusionál nia laran bainhira autoridade eleitu no lejítimu sira husu”. Nia subliña.

Forsa Armada tenke habelar asaun sivika liu hosi unidade enjeñaria hodi responde urjente ba dezastre, hametin reziliénsia komunidade nian, salva vida no proteje propriedade

“Aleinde ne’e, Forsa Armada sira tenke habelar sira-nia asaun sívika liuhosi sira-nia unidade enjeñaria, hanesan reabilitasaun infraestrutura esensiál sira, responde lalais ba dezastre sira, hametin reziliénsia komunidade nian, salva vida no proteje propriedade”.

Imajem : Presidente Repúblika José Manuel Ramos Horta iha Tasi-Tolu, 20/08/2025

Xefe estadu haktuir, “Esensiál katak ligasaun entre militár ho sivíl tenki kontinua hametin hodi promove konfiansa mútua, kooperasaun komunitária no dezenvolvimentu sustentável inkluzivu”.

Apoiu ba kooperasaun internasionál no interkámbiu sira ho nasaun parseiru sira, membru sira ASEAN nian no nasaun belun sira seluk sai nafatin prioridade ida hodi asegura kontinuasaun kapasitasaun téknika no modernizasaun ba ita-nia forsa sira.

Kompromisu Sosiál ba Veteranu no Eis-Kombatante sira, nune’e mós estadu nia devér atu mantein kompromisu ida ne’ebé metin no kontínua ba veteranu no eis-kombatente FALINTIL sira hodi rekoñese sira-nia sakrifísiu no kontribuisaun ba independénsia nasionál.

“Asegura asesu ba servisu kuidadu saúde ne’ebé adekuadu, seguransa sosiál, uma ne’ebé dignu no apoiu ba dezenvolvimentu atividade ekonómika ba sira no ba sira-nia família”. Horta sublinha

Kompromisu sosiál sira-ne’e nu’udar parte integrante ida hosi ita-nia vizaun ba Timor-Leste ida ne’ebé inkluzivu, iha-ne’ebé sira ne’ebé serbí ona sira-nia rain bele moris ho dignidade no kontinua kontribui ba nasaun nia progresu.

Unidade, Reziliénsia, no Futuru

“Ohin, ita reafirma ita-nia kompromisu atu fó onra ba memória eroi no eroína sira ne’ebé fó sira-nia moris ba liberdade. Ita tenke inspira ita-nia foin-sa’e sira atu hetan eransa ida-ne’e hosi aten-barani, reziliénsia no domin ba nasaun hodi garante futuru ida ho dame, prosperidade no integrasaun rejionál tomak”.

Mai ita hakat ba oin hamutuk, ho determinasaun no espíritu konstrutivu. Maromak haraik bensaun ba ita hotu!

TAGS
Share This