Livru “Ha’u nia Istória” Sai Testemuña Traballadór Timor-Oan Belarmino Sena Iha Austráliaa

Imajem: Autor ba livru “Ha’u nia Istória: Esperiénsia Moris no Servisu Iha Austrália Iha Programa PALM” Belarmino de Sena, iha Salaun Irmã Dominicana, Kuarta (29/04/2026). Foto: SAPNewsTL
SAPNewsTL, Díli: Belarmino de Sena, traballadór Timor-oan ida, hakerek livru ida ho tema “Ha’u nia Istória: Esperiénsia Moris no Servisu Iha Austrália Iha Programa PALM”, ne’ebe dokumenta nia jornada, dezafiu, no susesu sira durante hola-parte iha programa servisu sazonal iha rai-li’ur.
Conzita Mota & Dírcia Baptista Belo – SAPNewsTL
Belarmino hateten, motivasaun prinsipál hodi hakerek livru ne’e mai husi nia rasik konsidera nesesidade atu dokumenta faktu sira ne’ebé nia ho kolega sira enfrenta. Tuir nia, esperiénsia hirak ne’e importante tebes atu partilla ba públiku liuhusi dalan eskrita duké ko’alia.
“Ha’u hakarak komunidade iha Timor-Leste hatene katak esperiénsia servisu iha li’ur ne’e labele para de’it iha istória, maibé tenke dokumenta mós hodi sai nu’udar motivasaun ba ema seluk,” dehan Belarmino ba jornalista SAPNews iha Salaun Irmã Dominicana, Kuarta (29/04/2026).
Belarmino afirma, ho esperensia barak ne’ebe nia liu hamutuk ho nia kolega sira iha ema nia rai, sistema servisu ne’ebé diferente ho Timor-Leste motiva nia hodi hakerek livru refere hodi ema hotu bele asesu
“Bainhira servisu iha Austrália, ami hasoru difikuldade barak tanba sistema servisu no klima la hanesan ho Timor-Leste. Ami servisu husi dader to’o kalan iha loron manas, malirin, udan no anin, ne’ebé presiza forsa no pasiénsia. Husi esperiénsia ne’e mak ha’u komprende katak susar hirak ne’e la bele ko’alia de’it, maibé tenke hakerek hodi partilha ba ema seluk.”
Nia haktuir, antes ne’e liu husi prosesu selesaun rigorozu husi SEFOPE iha tinan 2019, hahú husi teste fíziku to’o eskrita. No nia servisu iha ne’ebá tanba iha abilidade lian Inglés, Belarmino ne’ebé uluk servisu iha área agrikultura ka kuda no kolleta modo, konsege muda ba parte packing (empakotamentu).
Durante tinan haat iha Austrália, Belarmino servisu iha programa rua ne’ebé diferente. Nia hahú ho Pacific Labour Scheme (PLS) durante tinan tolu, no kontinua kedas ho Pacific Australia Labour Mobility (PALM) to’o tinan 2026.
”Ami liu prosesu teste SEFOPE nian iha 2019, iha prosesu lubuk ida hanesan teste fíziku, eskrita depois naran tama iha sistema hafoin ha’u ba servisu iha Australia. Ha’u ba servisu iha Austrália dala ida de’it, hahu husi programa PLS durante tinan tolu, depois kontinua ba PALM ne’ebé aumenta tan to’o tinan haat husi 2022 to’o 2026”.
“Agora ha’u fila mai atu deskansa lai tanba durante tinan haat servisu seidauk hetan tempu atu deskansa. Bainhira kondisaun di’ak ona, ha’u sei informa ba kompanha atu fila fali servisu”.
Nia dezeja, liu husi livru ne’e, autor espera bele fó inspirasaun ba lee-na’in sira atu kontinua luta ba moris di’ak família nian no kontribui ba dezenvolvimentu nasaun.
Iha nia mensajén, Belarmino enkoraja traballadór Timor-oan sira iha rai-li’ur atu kaer metin ba onestidade no integridade, tanba sira reprezenta nasaun Timor-Leste. Nia moos enkoraja kandidatu foun sira atu prepara-an didi’ak, liuliu iha aspetu saúde, lian Inglés, no preparasaun mentál (pasiénsia) antes desloka ba Austrália.
Enkuantu lívru ne’e autór hakerek ho lia-menon “se ita iha mehi, favór hader husi mehi no hahú serbisu tanba se ita kontinua toba, mehi ne’e sei la sai realidade.” Livru ne’e rasik kompostu husi pájina 80, revizór konteúdu Felix Piedade no dezeñadór kapa Felix Baquito F. Neno.


