Promove & Prezerva Istória Ba jerasaun Foun ! CNC & IOB Selebra MoU Iha Area Edukasaun

Imajem : Edital
SAPNewsTL, Díli – Centru Nasionál Chega (CNC) no Institute of Business (IOB) asina Memorandu Entendimentu (MoU) hodi hametin parseria iha área edukasaun liliu edukasaun dame, direitu umanu, istória no justisa.
Diretór Ezekutivu CNC, Hugo Maria Fernandes sente onradu tanba CNC bele halo parseria ho instituisaun akadémiku sira hodi dezenvolve servisu edukasaun no peskiza.
“Centru Nasionál Chega halo parseria ho institutu akadémiku sira. Ami sente onradu tanba ida ne’e bele fó apoiu ba servisu prátiku sira ne’ebé ami halo, tuir esperiénsia no koñesimentu ne’ebé ami iha.” Dehan Diretór Ezekutivu CNC Hugo Maria Fernandes, iha Salaun Auditorium CNC Dili, 07/09/2026.
Hugo Fernandes hatutan, durante ne’e CNC servisu ho kapasidade rasik hodi promove no preserva istória Timor-Leste, maibé parseria ho instituisaun ensinu superiór importante atu fó baze sientífika ba servisu sira ne’e.
“Durante ne’e CNC servisu ho kapasidade rasik hodi promove no preserva istória Timor-Leste. Parseria ho instituisaun edukasaun, liuliu institutu superiór sira, bele aprofunda servisu ne’e no fó sentidu sientífiku liután ba atividade sira ne’ebé durante ne’e ami hala’o.” Nia hatutan
Diretór Ezekutivu CNC haktuir, edukasaun sai área foku importante liuliu iha esforsu atu garante jerasaun foun sira kontinua iha sentimentu pertense ba istória no identidade nasaun nian.
“Preokupasaun boot ida mak oinsá ita bele halo jerasaun foun sira kontinua iha sentimentu pertense ba ita-nia pasadu. Ho dezenvolvimentu teknolojia ne’ebé avansa lalais, responsabilidade CNC no instituisaun akadémika sira mak kontinua halo esforsu atu asegura jerasaun foun sira la lakon sentimentu pertense ba istória.” Esplika Hugo Fernandes.
Hugo informa, CNC kontente tanba IOB halo parseria liuhusi asinatura MoU no kontinua fó oportunidade ba manorin sira atu partisipa iha formasaun ne’ebé organiza husi CNC.
“Ami kontente tanba IOB kontinua haruka nia manorin sira mai tuir formasaun ne’ebé Centru Nasionál Chega halo iha tinan lima ikus. CNC konsiente duni atu halo parseria ho instituisaun superiór hotu-hotu.” Informa Nia
Nia subliña, iha planu atu hari’i departamentu foun kona-ba istória iha Universidade Nasionál Timor Lorosa’e (UNTL), ho apoiu husi CNC no KOICA.
“Iha tinan ida ne’e ita marka ona apoiu ho UNTL ne’ebé CNC no KOICA apoia ho orsamentu. Ita konsege estabelese departamentu istóriku, maibé to’o agora seidauk la’o tomak. Agora iha faze elaborasaun planu no preparasaun dadus, tanba rekursu sira seidauk sufisiente. Dala ruma iha tinan oin foin bele halo implementasaun.” Informa Hugo Fernandes.
Hugo Fernandes haktuir, CNC hamutuk ho instituisaun ensinu superiór sira sei dezenvolve modulu kona-ba istória, direitu umanu, justisa no edukasaun dame ne’ebé bele uza iha fakultade no departamentu sira.
“Ami sei elabora modulu ne’ebé la’ós de’it ba estudante ida nia área, maibé bele asesu ba fakultade no departamentu hotu. Modulu ne’e sei inklui materia kona-ba istória, direitu umanu, justisa no edukasaun dame nu’udar materia transversal iha ensinu superiór.” Nia esplika.
Reitór IOB, Pedro Miguel de Fátima Ximenes, apresia servisu CNC ne’ebé kontinua preserva istória no memória nasaun Timor-Leste nian.
“Ha’u hakarak hato’o apresiasaun kle’an ba Centru Nasionál Chega no equipa tomak tanba imi nia servisu kapas tebes. Ida ne’e importante tebes atu preserva ita nia istória no memória, atu ita hotu bele kompriende no koñese ita nia istória.” Dehan Pedro Miguel de Fátima Ximenes.
Reitór IOB haktuir, nia sente onradu no kontente ho inisiativa CNC hodi hametin ligasaun ho instituisaun ensinu superiór sira, tanba edukasaun la’ós de’it akontese iha sala aula.
“Ami husi instituisaun superiór sira sente onradu no kontente tebes ho inisiativa ida ne’e. Edukasaun la akontese de’it iha kampus ka iha meza ko’alia, maibé edukasaun mak prosesu universál ne’ebé labarik sira aprende iha kontestu oioin. Tanba ne’e, presiza kompriende sistema no parte hotu ne’ebé liga ho edukasaun.”Esplika Pedro Miguel.
Pedro Miguel subliña, preservasaun memória istórika sai responsabilidade importante ba jerasaun hotu, liuliu atu jerasaun foun kompriende luta no istória nasaun nian.
“Ba ita sira ne’ebé tinan 38 to’o 40 ba leten, ita nia istória, polítika no sentimentu kona-ba luta sei forte nafatin. Maibé ba jerasaun foun, ita la bele obriga sira atu iha sentimentu hanesan ita, tanba tempu no momentu la hanesan. Ita nia obrigasaun mak preserva memória atu sira bele kompriende no dezenvolve sentimentu pertensa ba nasaun.” Afirma Reitór IOB.
Nia Salienta, formasaun ne’ebé CNC fó ona ba manorin no instituisaun akadémika sira hatudu esforsu importante atu transfere koñesimentu istóriku ba jerasaun foun.
“Ha’u senti katak Centru Nasionál Chega konsege halo ona buat importante liuhusi formasaun ne’ebé ami simu. Ami apresia tebes esforsu ne’ebé halo ona, tanba dala barak universidade sira mai halo atividade hanesan ne’e, maibé ko’alia fasil, implementa mak presiza esforsu no rekursu.” Haktuir Pedro Miguel.
Reitór IOB argumenta, kontéudu kona-ba istória Timor-Leste sei presiza dezenvolve tan atu bele kompletu no transmite ba jerasaun tuirmai.
“Ita nia materia kle’an kona-ba istória seidauk kompletu. Hau hatene Dr. Hugo ho kolega sira ne’ebé servisu hamutuk ho Komisaun no Ministériu Edukasaun dezenvolve ona kontéudu ida, maibé seidauk kompletu. Presiza kontinua dezenvolve atu bele hato’o ba ita nia jerasaun tuirmai.” esplika Reitor IOB.
Asinatura Memorandu Entendimentu ne’e hala’o iha Auditóriu Centru Nasionál Chega,no hetan partisipasaun husi lideransa no reprezentante instituisaun rua.

