Semináriu Internasionál Protesaun Sivil Selebra Loron Inundasaun Iha Tinan Kotuk no Reflexaun Ba Komunidade Afetadu Inundasaun Iha Timor-Leste

Semináriu Internasionál Protesaun Sivil Selebra Loron Inundasaun Iha Tinan Kotuk no Reflexaun Ba Komunidade Afetadu Inundasaun Iha Timor-Leste

Sapnewstl (05 Abril 2022): Dili, Objetivu husi semináriu ne’e hodi reforsa mekanizmu koordenasaun gestaun riskus no dezastre iha Timor-Leste. Tuir Vise-Primeira Ministra no Ministra Soliedariedade Sosial no Inkluzaun Dr. Armanda Berta dos Santos hateten  semináriu ida ne’e apoia husi guvernu no embaixador hamutuk ho forsa Australia hodi resolve ba problema ne’ebe akontese inundasaun iha loron 04 Abril 2021 liu ba.

Iha semináriu ne’e mos oinsa atu evita ba problema sira ne’e atu mosu tan, loron ohin importante hodi selebra ba loron protesaun sivil nian husi riskus literais no riskus teknolojikus ne’ebe hamosu katástrofes ne’ebe konsidera boot tebes hodi afeta ba komunidade sira nia moris.Timor-Leste lokaliza sudeste Asiátiku, iha zona ida ne;ebe perigu tebes no vulneravel atu bele akontese katástrofes bele hamosu rai monu, rai nakdoko no bee sa’e. dehan Berta Primeira Ministra Interina iha nia Diskursu.

Iha semináriu ida ne’e Presidente  Protesaun Sivil Sr. Joaquin Gusmão reforsa katak seminariu ida ne’e atu haree ba problema ne’ebe akontese iha tinan kotuk, oinsa atu komunidade sira bele hadok an husi risku sira dezastres naturais iha presente no futuru.

Entretantu, Seminariu ida ne’e hetan apoiu husi Embaixar hamutuk ho Forsa defeza Australia no América ne’ebe iha Timor-Leste, iha ne’ebe atu halo reflesaun  ba komunidade hirak ne’ebe enfrenta inundasaun iha loron 04 Abril 2021 no selebra inundasaun ne’ebe akontese iha tinan kotuk iha ita nia rain.

Seminariu ne’e mos ita konvida ita nia parseiru sira husi nasaun hanesan Japuan, Portugal, Austrália no América sira bele fahe experiénsia inundasaun ne’ebe akontese iha sira nia nasaun ba Timor-Leste.

Ita mos apresenta ita nia forsa defeza Timor-Leste PNTL no Seguransa Protesaun Sivil hamutuk ho linha Ministériais sira hodi tuur hamutuk haree ba problema sira labele akontese tan no haforsa liu tan liliu mekanizmu ne’ebe ita atu uza maka prevensaun, mitigasaun ba  dezastre naturais iha futuru.

Komunidade afetadu ba problema inundasaun hamutuk  3200 komunidades hetan ona apoiu emergénsia hanesan hahan no material prevensaun sira. Entretantu komunidade sira ne’ebe hela iha Kost hamutuk uma kain 65, ita sei nafatin servisu hamutuk ho autoriedade local sira no Autoriedade Municipal Dili atu bele haree fatin no hela fali iha fatin ne’ebe dignu.

Enkuantu Presidente Repúblika mos promulga ona iha tinan rua liu ba lei artigu 21 kona ba uso de solo ba rai ne’ebe bele uza no labele uza. Portantu guvernu mos iha planu hari’i fatin seguru ba komunidade sira maibe sei iha processu ita nia presidente promulga ona presidente protesaun sivil hodi haree ba problema hirak ne’e. nia hakotu. 

Jornalista : Arnaldo Nunes

Editor : Sergio Delekuar

Share This

COMMENTS

Wordpress (0)
Disqus (0 )